Codul fiscal va fi modificat de la jumătatea anului, în ideea de a intra în vigoare din 2023, după ce va exista o dezbatere cu toți actorii implicați, respectiv mediul de afaceri, sindicate, mediul academic și în urma asistenței FMI și Băncii Mondiale, a anunțat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, într-un interviu acordat HotNews.ro. Pe zona de taxare a proprietăților, posibil ca persoanele fizice care au mai multe apartamente, de exemplu, să plătească mai mulți bani. De asemenea, și cei care au mai mult de două mașini. În cadrul discuției am abordat taxarea bacșișului, zahărului, pragul la micro, introducerea impozitului progresiv, schimbările posibile de la IT și construcții, simplificarea Declarației unice și reactivarea facilității de 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță.

Informația pe scurt:

  • Vom vedea o modificare a Codului fiscal la jumătatea anului, în urma analizei împreună cu mediul privat și cu asistență FMI și Banca Mondială, iar aplicarea să fie din 2023.
  • În luna mai vor începe dezbaterile publice pe document sau părți din acesta, astfel încât la 1 iunie să fie decizie pe ceea ce înseamnă regimul fiscal
  • Pragul la microîntreprinderi o să scadă
  • Anul acesta va exista o dezbatere pe introducerea impozitului progresiv. „”În România nimeni nu ține cont de faptul că un contribuabil are și cheltuieli. (…) Avem și niște cheltuieli pe care noi nu le mai luăm în calcul: educație, asigurare, pensie privată. Sunt tot niște cheltuieli” (acestea vor fi luate în calcul la impozitul progresiv n.r.)
  • „Nu cred că este normal să ai același impozit dacă ai mai multe proprietăți. O mașină la o familie. Știți că în Japonia, de exemplu, nu poți să-ți cumperi mașină dacă nu faci dovada că ai locul de parcare.(…) Eu aș propune de la a treia (mașină o taxare n.r.) ca să nu sperii că de la a doua. Evident, în urma unei analize și a unui dialog poate să rezulte o creștere graduală de la a doua”.
  • „În zona în care există o, să nu-i spun opulență, dar o preocupare prea intensă pentru a acumula proprietăți, aș vedea o taxare, dar taxarea aceea n-aș vedea să se întoarcă la stat, ci către comunitatea locală”.
  • Facilitățile din construcții vor avea parte de un upgrade. În construcții pot să apară vouchere pentru calificare, scheme care să-i ajute la retehnologizare.
  • Facilitatea din IT (scutirea de impozit pe venit) ar putea fi regândită. ” Eu îți dau facilitatea de a nu-ți impozita acel venit, dar fă legătura cu sursa”
  • La Ministerul Finanțelor este o analiză accelerată pentru impozitarea bacșișului în Horeca
  • Nu se știe încă dacă vom avea o taxă pe zahăr, dar Adrian Câciu declară: Pot să vă spun doar că nu-i taxat, ceea ce în Europa se cam întâmplă
  • Urmează modificări fiscale pe energie: „În industrie sunt producători, furnizori, dar mai sunt și cei care fac prețul. Se numesc traderi și acolo am impresia că nu prea ne-am uitat”.
  • Facilitatea celor 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță ar putea fi reactivată până la jumătatea anului, cu o extindere a sa și la impozit pe venit.
  • Declarația Unică ar putea fi simplificată. Ministrul a cerut o ANAF o soluție de simplificare. „O aștept. Probabil după o să o mai ajustăm ca să fie și mai simplă decât mi se va propune”.

Modificări ale Codului fiscal de la 1 iunie

Reporter: Ați spus de multe ori că nu o să adăugați noi taxe, nu o să creșteți, cel puțin nu în 2022. Posibil să vedem o schimbare din 2023, nu?

Adrian Câciu: Da, principiul anului 2022 este că mergem pe taxarea care există, vorbim de taxarea largă. Facem o analiză pe regimul fiscal. Vedem și ce facilități sunt, dacă sunt facilități care mai au încă potențial de exprimare. Sensul unei facilități fiscale este de a stimula economia, de aceea se și acordă. Dacă sunt facilități care au ajuns să distorsioneze piața. Aici dau exemplul tichetelor cadou. A trebuit să intervenim pentru că tichetele cadou au fost gândite pentru proprii angajați. Ajunseseră să fie acordate într-un regim mai larg.

Reporter: Da, și pentru terți.

Adrian Câciu: Atunci au produs o distorsiune din perspectiva asta. Am ajuns să avem contribuabili cu datorii foarte mari care nu aveau legătură cu cei care acordau tichetele cadou. Am dat un exemplu.

Mai avem analiza pe regimul fiscal cu privire la modul în care se face taxarea în România: taxarea muncii versus taxarea capitalului, taxarea valorii adăugate versus taxarea resurselor. Cred eu că aici merită o analiză atentă cu participarea mediului economic și a celor care sunt în mediu oarecum instituțional, respectiv instituțiile financiare naționale și internaționale. Această analiză se va concretiza într-un document, într-o modificare de Cod fiscal care să intre în vigoare cu o perioadă de predictibilitate, cu 6 luni.

Reporter: Deci ne așteptăm la jumătatea acestui an la un proiect de modificare a Codului fiscal?

Adrian Câciu: Ăsta este, de fapt, calendarul. După ce avem reorganizarea instituției, revitalizăm comitetul consultativ din care vor face parte mediul patronal, sindicate, mediul academic, instituții financiare care pot participa cu know-how, Camera Consultanților Fiscali, experți în diverse domenii, inclusiv independenți dar care sunt celebri sau care au notorietate și un cuvânt de spus care împreună cu ceea ce primim noi, asistență tehnică internațională, de la FMI sau de la Banca Mondială pe ceea ce înseamnă regimul fiscal și mai ales pe reducerea deficitului fiscal, să începem dezbaterile.

Vor fi grupuri de lucru pe fiecare tip de taxare sau de contribuabil. Înspre luna mai vom începe dezbaterile publice să punem deja în dezbatere publică un document sau părți din acest, astfel încât la 1 iunie să avem o decizie luată pe ceea ce înseamnă regimul fiscal. Asta și în concordanță cu asumarea din PNRR.

Scopul este o consolidare fiscală pe care o faci prin regimul fiscal, cu un regim fiscal prietenos care să țină cont și de statutul tău de țară, care este încă în zona țărilor emergente, vrea să treacă în zona țărilor dezvoltate prin aderarea la OECD. Are niște chestiuni structurale care sunt nerezolvate. Nu poți să intervii cu un regim care să nu țină cont de modul în care economia merge.

Pragul la microîntreprinderi

Reporter: Și o să fie o schimbare în ceea ce privește pragul la micro? Inițial ați vrut să băgați prin Ordonanța trenuleț, v-ați răzgândit în ultima clipă, ca să zic așa. Care o să fie noul prag? Cel pe care l-ați dorit?

Adrian Câciu: Nu pot să vi-l spun în momentul acesta. Aștept să facem analiză împreună cu mediul de afaceri. Parte din mediul de afaceri l-a cerut, parte a fost împotrivă.

Veneam și cu o chestiune puțin intempestiv, nefiind timpul necesare de dezbatere și predictibilitate. Am zis: OK, acum facem nu pas înapoi, haideți să facem această analiză împreună pentru că sunt și o serie de studii care ce ne arată? Nu ne arată nouă, au stat la baza fundamentării acestei abordări din PNRR. Media microîntreprinderilor ca cifră de afaceri e undeva la 56.000 euro, pragul fiind de 1 milion.

Pe de altă parte, paleta de activități este foarte largă, practic poți să faci aproape orice la microîntrepridere, în contextul în care această facilitate a fost gândită ca o facilitate pentru tot ce ar trebui să însemne procesare, valoare adăugată, tehnologie, adică o facilitate care să aibă ca efect realizarea unei reconversii economice.

Trebuie să găsim și să analizăm împreună cum este mai bine pentru ceea ce vrem să dezvoltăm.

Eu am zis întotdeauna că România a suferit de mentalitatea economiei de tip statistic. Ne-a bucurat faptul că avem un număr de companii, nu capitaluri în companii, număr de angajați, nu valoarea angajaților sau calitatea.

Deci noi nu ne-am dus către calitate, ci către cantitate. Dacă vrem să fim serioși din perspectiva unei reforme structurale și economice ajutată de fiscalitate, ar trebui să le îmbinăm puțin: Domnule, către ce vrem să mergem?

Putem considera că putem supraviețui, dar dacă vrem totuși să avem o țară cu statut sau un statut egal cu potențialul, trebuie să ne gândim la a pune în valoare ceea ce avem ca potențial.

Impozit progresiv: dezbatere anul acesta

Reporter: O să vedem la jumătatea anului un proiect de introducere a impozitului progresiv? O să vedem așa ceva?

Adrian Câciu: N-aș putea să spun, este și asta o parte din dezbatere. Una dintre analizele pe care le vom face pe unul dintre grupurile de lucru, după care vom extinde la tot comitetul, va fi o analiză pe regimul fiscal din țările din zona euro: elemente de analiză swot, avantaje, dezavantaje, care a fost punctul de inflexiune pe baza căruia a ajutat sau alt punct care poate a provocat anumite sincope.

În România se discută de cota unică care în România nu prea mai există.

Reporter: Pentru că a fost distrusă de-a lungul anilor.

Adrian Câciu: S-a distorsionat. (…) Eu, ca economist, care zic că mă pricep cât de cât la zona aceasta de stimulare, cel puțin pe zona de capital și, de ce nu, regresiv pe zona de muncă ar putea exista o astfel de abordare.

Reporter: Deci veți merge mai mult pe zona de capital.

Adrian Câciu: Pot să am punctele mele de vedere, dar noi ne-am asumat de când am venit la guvernare că nu o să mergem pe punctul de vedere individual sau subiectiv al unul ministru sau al Guvernului.

Reporter: V-ați gândit cum să arate? Presupun că ați avut niște gânduri, ce model, din ce țară…

Adrian Câciu: Eu am zis să facem câteva analize pe 3 tipuri de țări: o țară dezvoltată despre care toată lumea știe că e dezvoltată – Germania de exemplu, o țară mediteraneană și 3 țări foste comuniste, din zona Centrală de Est și de Sud-Est.

Ar trebui să ne uităm pe impozitul pe proprietate, pe venit, și la ceea ce înseamnă impozitarea directă. Impozitarea directă este cheia, din punctul meu de vedere, pentru a atrage sau descuraja investițiile.

Eu nu pot să neg că nu vom avea dezbatere: Cotă unică versus impozit progresiv.

Nu cred că este normal să ai același impozit dacă ai mai multe proprietăți. O mașină la o familie. Știți că în Japonia, de exemplu, nu poți să-ți cumperi mașină dacă nu faci dovada că ai locul de parcare.

Majoritatea am început să luăm două mașini. Bun, înțeleg și asta. La a 3-a sau la a 4-a? Sau la apartamente, iei unul, iei două, dar de aici încolo nu mai ești egal cu cel care, de exemplu, stă în chirie.

Unii spun: Descurajezi bogăția, descurajezi performanța.

Nu, eu zic că vrei să faci o zonă de clasă de mijloc, că trebuie citită în corelație cu scăderea taxării muncii. Când mă uit în fiecare lună la faptul că avem contribuțiile așa mari pe muncă, mai ales pe cea de la 3.000 lei în jos și abordarea etatistă, pune la toată lumea la fel, păi una se simte la unul, alta se simte la cel sărac, căruia i-ar fi fost foarte bine să-i mai rămână 10-20% în plus la salariu având în vedere calificarea lui. Calificarea nu o poți schimba de pe o zi pe alta sau de pe un job pe altul.

Impozitul pe venit: dacă e un impozit pe venit, poate ne gândim și la o restructurare a lui din perspectiva virării lui.

În România nimeni nu ține cont de faptul că un contribuabil are și cheltuieli. Apropo de statele unde există și impozitare progresivă sau chiar SUA, în momentul în care plătești un impozit, ai niște deductibilități. Avem și noi câteva deductibilități în funcție de familiile cu copii. Avem și niște cheltuieli pe care noi nu le mai luăm în calcul: educație, asigurare, pensie privată. Sunt tot niște cheltuieli.

Statul te impozitează și uită să se întrebe: Cu celelalte ce faci?

Reporter: Dacă ați adus vorba de sistemul american, acolo se declară și veniturile din activități ilegale. O să avem și noi ceva de genul acesta?

Adrian Câciu: În America există un sistem interconectat cu toate celelalte sisteme ale lor. Nu! Nu m-aș duce în zona aceea. Eu aș căuta soluții tot ce înseamnă economie informală să găsim căile de a o aduce cât mai mult către conformare.

Suntem un stat cu economie neagră foarte ridicată. Nu că e ridicată conjunctural, când te uiți că ea constant se ridică la niște cifre foarte mari, spui: Ok, asta e o problemă structurală deja, nu mai este doar o chestiune care s-a întâmplat într-un an sau altul.

Noi trebuie să găsim căile ca acea economie informală să tranziteze, să treacă către ceea ce înseamnă economie fiscalizată.

Facilitățile din construcții vor fi updatate

Reporter: Facilitățile din construcții vor rămâne la fel?

Adrian Câciu: E posibil să fie updatate. Facilitățile din construcții sunt bune. Unii s-au supărat că nu există, de exemplu, Pilonul II (de pensii n.r.). Bun, acolo se poate găsi o soluție, ca statul să susțină, pentru o perioadă, niște compensații.

Eu nu sunt adeptul scoaterii unor facilități în momentul în care tu ai nevoie de acel sector. Aici vă dau două sectoare: IT și Construcțiile.

Avem de investit în țara asta vreo 140 miliarde de euro în următorii 10 ani că iau și bugetul de stat ca nivel de investiții.

Investițiile alea nu se fac decât cu construcții, vor fi și firme din afară și firme românești. Este o industrie care s-a dezvoltat pe orizontală și cred eu că avem firme de construcții destul de puternice. Avem altă problemă acolo: criză de forță de muncă. Ăsta este un răspuns la ce ar însemna să mai scoatem și facilitatea asta, să renunțăm la ea.

Ceea ce are nevoie sectorul construcțiilor este un upgrade de facilități pentru a putea să rămână competitiv și să avem cu cine să construim. Și cu această facilitate forța de muncă încă migrează. Pe de altă parte, trebuie găsită o formulă de calificare a forței de muncă. Trebuie să găsești și un sistem în care să aduci oameni către construcții.

Reporter:Upgrade în ce sens? Le dați mai multe facilități?

Adrian Câciu: Vedem. Mixul de măsuri care vine pe un sector nu trebuie să fie neapărat fiscal. Trebuie să fie și alt tip de stimulent. De exemplu pot să fie vouchere pentru calificare, scheme care să-i ajute la retehnologizare.

La IT ar trebui o ajustare, am discutat și cu industria. Facilitatea să se reflecte în produs.

Facilitatea scutirii de impozit a IT-știlor ar putea fi regândită

Reporter: Cum faceți asta? Puteți da detalii ca să înțeleg?

Adrian Câciu: Eu îți dau facilitatea de a nu-ți impozita acel venit, dar fă legătura cu sursa. De unde ți-a venit acel venit? Ți-a venit de la o companie care a dat o comandă.

Dau un exemplu, nu știu dacă asta va fi. Va trebui să discutăm cu industria, cu IT-știi.

Produsul ăla să fie fabricat în România. Că este exportat, că este internalizat, vândut în România ca soft sau ca segment dintr-un soft, transformă-l într-un produs și leagă-l de o activitate care pleacă din România printr-o formă de organizare, că este PFA, companie de soft.

Important este să o leg de ceva.

Impozitarea bacșișului în Horeca

Reporter: Vă gândiți la o impozitare a bacșișului în Horeca?

Adrian Câciu: Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Suntem în analiza.

Reporter: Sunteți în analiză, dar nu știu ce pași sunt. Nu s-a luat o decizie?

Adrian Câciu: Nu vă dau răspunsul astăzi. Suntem într-o analiză, care s-ar putea să fie mai accelerată. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu.

Deci suntem în analiză. E un mix de măsuri pe care le-au propus. Prima fost aprobată: impozitul specific (amânarea la plată n.r.).

Reporter: Cei din Horeca nu vor să treacă la o altfel de impozitare? Adică să renunțe la specific și să treacă pe profit sau venit?

Adrian Câciu: Asta este o chestiune pe care vreau să o mai am cu dânșii.

Simplificarea Declarației unice

Reporter: Declarația Unică este destul de complexă. Va fi simplificată?

Adrian Câciu: Le-am cerut în cadrul acestui program și celor de la ANAF să-mi prezinte o soluție de simplificare la tot ce înseamnă partea declarativă din partea contribuabililor. Mai mult, să facă o strategie, pe pași, astfel încât contribuabilul să nu depună nicio declarație.

Eu aș dori să trăim în România situația în care contribuabilul, printr-un cloud guvernamental, primește o notificare în care i se spune că a realizat veniturile respective. Poate câteodată cetățeanul nici nu mai ține minte că le a realizat. S-a reținut deja impozit la sursă în anumite chestiuni. În altele ar trebui să mai plătească, ori s-a reținut greșit, poate mai mult: Uitați, banii (trimiși n.r) în cont.

Eu acolo aș vedea relația să ajungă, indiferent de cât vom simplifica în prima fază aceste declarații. Cel mai corect ar fi ca statul să-și creeze un sistem în așa fel încât cetățeanul să nu depună nicio declarație.

Cetățeanul interacționează cu tot felul de sisteme, mai ales pe partea de venituri. Sistemul bancar are o bază de date. Am spus să mergem către plata cu cardul sau către plata prin bancă, să reducem ceea ce înseamnă cash flow în economie. Dacă tot m-ai pus să merg pe sistemul ăsta să făc plăți prin bancă, măcar fă și gestul următor: Înștiințează-mă dacă mai am ceva, care-i relația noastră.

În fiecare an asistăm la o adevărată bătaie de cap din partea contribuabililor cum își face Declarația și la cine mai apelează sau, Doamne ferește, greșește Declarația și apoi se întâlnește cu situații de nedorit. Sperăm să fie cât mai puține pe viitor.

Eu am cerut o soluție de simplificare. O aștept. Probabil după o să o mai ajustăm ca să fie și mai simplă decât mi se va propune.

Taxarea proprietății

Reporter: Legat de taxarea proprietății, pentru că ați menționat-o astăzi, pregătiți ceva de la jumătatea anului, în sensul de a intra în vigoare de la începutul anului viitor?

Adrian Câciu: Cred că va trebui o abordare mai fermă din perspectiva taxării proprietăților în contextul taxării proprietății suplimentare. Eu nu gândesc în termeni de prima proprietate sau ceea ce înseamnă necesarul de confort pe care trebuie să-l aibă un cetățean să fie taxat sau suprataxat.

În zona în care există o, să nu-i spun opulență, dar o preocupare prea intensă pentru a acumula proprietăți, aș vedea o taxare, dar taxarea aceea n-aș vedea să se întoarcă la stat, ci către comunitatea locală.

Vă dau un exemplu. În București, dacă s-ar accepta taxarea suplimentară de la a 3-a mașină și al treilea apartament, unde avem persoane fizice proprietari de apartamente, de cartiere aproape (10 blocuri pe persoană fizică cred că e ceva), Capitala ar câștiga 16 miliarde lei.

Am făcut o astfel de simulare. În contextul în care acum din impozitul pe venit și cota alocată are 8 miliarde lei. Ăsta e impozitul pe venit realizat de economie, deci nu impozite și taxe locale.

Dacă pe impozitul local o astfel de abordare, până la urmă e de management, și nu iei de la cel sărac, nu de la cel care este cu o familie… în contextul în care avem dezvoltări imobiliare pe persoană fizică, să le dezvolte, dar și taxarea trebuie să fie puțin diferită. Asta este opinia mea.

Unde ar fi câștigul? Nu este vorba de un câștig al statului. Acei bani ar fi folosiți pentru dezvoltarea utilităților, de la străzile sau cartierele care se fac. Ne plângem că n-avem șosele, linii de tramvai, deci tot de infrastructura de care acei cetățeni beneficiază.

Altfel este o morișcă. Ne învârtim în fiecare an, dăm bani de la stat, nu sunt de ajuns, se fac datorii, datoriile comportă dobânzi. Este un cerc vicios din care nu ieșim niciodată.

Reporter: Ați menționat a 3-a mașină. De ce nu a doua? Încerc să înțeleg de unde e cifra asta.

Adrian Câciu: Eu aș propune de la a treia ca să nu sperii că de la a doua. Evident, în urma unei analize și a unui dialog poate să rezulte o creștere graduală de la a doua.

Important este ca și ceilalți să fie de acord cu o abordare. OK, de unde începem? La prima nu ne legăm pentru că înseamnă un confort strict necesar. Să-l definim ca atare. După aceea putem să facem analiza.

Măsuri fiscale pe energie și taxa pe zahăr

Reporter: Vâ gândiți la o taxă pe zahăr? Există un proiect în Minister.

Adrian Câciu: Discutăm despre taxe după ce ies analizele. Nu pot să zic ca e o taxă într-o zonă sau alta. Pot să vă spun doar că nu-i taxat, ceea ce în Europa se cam întâmplă.

Reporter: Ce măsuri fiscale urmează pe energie?

Adrian Câciu: Vom veni curând cu un plan de măsuri. N-aș vrea să anunț care sunt opiniile pentru că nu s-a luat o decizie. Scopul taxării în energie trebuie să fie unul al descurajării unor practici, din punctul meu de vedere.

Pe de altă parte, dacă avem de dat facilități, haideți să dăm către investiții, dar să se și realizeze. În România se vorbește despre investiții în energie de peste 20 de ani și nu le vedem.

În industrie sunt producători, furnizori, dar mai sunt și cei care fac prețul. Se numesc traderi și acolo am impresia că nu prea ne-am uitat.

Reporter: În ce sens vă uitați la traderi?

Adrian Câciu: Ar trebui să ne uităm mai atent. Eu știu, dar nu dau răspunsul.

Facilitatea pentru creșă sau grădiniță ar putea reveni

Reporter: Facilitatea celor 1.500 de lei pentru creșă sau grădiniță a fost amânată prin Ordonanța trenuleț. Vă gândiți să-i dați drumul și să o extindeți și pentru plătitorii de impozit pe venit?

Adrian Câciu: Exact, suntem în analiză. Încercăm să-i dăm drumul pe la jumătatea anului, cel târziu.

Încercăm extinderea către mai mulți beneficiari. De fapt, asta ne-a blocat atunci. Scopul, până la urmă, este de a ajunge în zona de educație timpurie. Beneficiarul de educație timpurie este copilul. Trebuie să am cât mai mulți beneficiari.

Sursa:www.hotnews.ro

Comenteaza:

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.